poem liviu mataoanu

tot ce pot să fac pentru tine este

1.
tot ce pot să fac pentru tine este să încerc să deschid la rând
fiecare uşă / nu din cauza ta sunt încuiate / va trebui să intri
să-ţi schimbi hainele / am să-ţi arăt o fotografie veche
cu piaţa universităţii / când a fost pusă pe o carte poştală
toţi scriau pe spate ultimul cuvânt „salutări!”.

tatăl tău te priveşte
de pe ferestră / oraşul e ud;

a plouat toată noaptea / tu ştii
că pe întuneric
străzile / se spală mai bine.

hai să mergem la casa de licitaţie
se vinde un tablou din perioada albă
a lui grigorescu.

apasă de opt ori aceeaşi clapă de pian / cu acelaşi interval
de timp.

deseară / umbra va fi deplină / se poate dansa.
pur şi simplu se poate dansa.

2.
finalul acestui poem este lipsit de culoare / undeva la
centrul unei pieţe / în faţa unei statui arhicunoscute
găseşti un tip tânăr care îţi poate face portretul
pentru o ţigară.

Anunțuri

mai aşteptam câteva ore bune înserarea / mă plimbam

mai aşteptam câteva ore bune înserarea / mă plimbam
treceam pe lânga cimitirul bellu prin marea glomeraţie / deprinsesem
obiceiul să-mi arunc un ochi peste gard / o curiozitate
fără înţeles / era linişte parcă din altă lume / o linişte
pe care o spărgeau câţiva cioplitori;

se uitau în lespezi
citeau în ele /  ştergeau numele cu dalta / în spatele lor
apăreau alţii care scriau alte nume / parcă defuncţii meritau alt loc
de primire;

……………  …………..  / o aşteptare
seamana cu un cuvânt scris pe talpă
uneori numele unei iubite
aşezat în scobitură / alteori
o simplă ………  ……………. /  ……………
……………..  ……………….  ………………;

mi-am amintit un obicei de dragoste
hai să ne spunem pe nume
sub clar de lună / să  mâncăm boabe
de struguri albi / să ne îmbrăţişăm
într-un dans involuntar;

în tinereţe făceam bănci de piatră
pentru copii / le aşezam în faţa casei
şi plecam fericit / …………. ……………
…………..  ……………… /  cu uimire;

îmi cumpărasem un câine de bronz / mai aveam unul uriaş
devenisem un alt fel de crescător / îi priveam în fiecare dimineaţă
drept în ochi / le spuneam vorbe scurte /silabisite / ascuţite
repetam cuvintele identic / în aceeaşi ordine;

nu rătăceam explicaţiile:
scria în actele lui …………..  /……….  că bronzul era sigur din franţa
din lucrările neexpuse ale lui barye;

aici apare un poem foarte scurt :
poftim
şterge-te pe faţă.

de atunci / îmi aşezam uneori scaunul foarte departe de masă
citeam ziarul / căutam o fila îndoită la colţ în vreo carte
(aveam un raft cu nişte cărţi aşezate fără ordine);

aici e finalul unui poem lung / …………. ……………:
(mi-am spus: începe cu o tristeţe relă pe care vrei să o disimulezi
culegerea unor flori dintr-o gradină mitică / ştergerea pe faţă
cu o bucată de pânză / niciodată nu ţi se va răspunde la acel
apel telefonic / niciodată nu o să primeşti înapoi un răspuns
nedorit ……………… ………….  / ………………  …………………………….
palma de culoare galbenă …………………  ……….. /…………….
………………… …………………  /  …………………. ……………………
………………………… ……………………  ……………………..).

se cita pe sine la fiecare întâlnire: „niciodata n-am ştiut să închei un poem!”

se cita pe sine la fiecare întâlnire: „niciodată n-am ştiut să închei un poem!”
din motive absolut cunoscute / trebuie să scriu un poem
greşit / asemeni unei fotografii mişcate / poate că am o şansă
deschisă / am fixat deja deasupra biroului un poster.

cu un actor mărunt / dar impresionant / care priveşte drumul
şi îşi aprinde o ţigară lângă o maşină de colecţie
din anii ’70 / (părea tuns cu o jumătate de an în urmă);

poemul scris:
…………. …………… / ………….
……………… / …… ………. / …………
…….. ……. ….. …… ……………

……………… ………………..;
………………………….. ……………………….;

…………… ………………. ……………….. ………..
……………… / ……………………………….. / ……………………..;

…………………………………………………… / …………
…………………. / ……………………………………………………
……….;

cu alb / aşteptat si descris.

poemul rescris:
…………. …………… / ………….
……………… / …… nova / o statuie de marmură
şi peste toate un roz închipuit de un alienat;

………………………. conversaţii
………………….. ooooohh!-uri;

acum trebuie să-ţi muşti buza până la sânge
aaaaahhh! / lasă unghiile să crească brusc / să se înfigă.

…………………………………………………… / …………
…………………. / ……………………………………………………
……….;

…. alb / mult alb borgesian.

poemul:
într-adevăr deasupra / soarele
nu aşteaptă / în unele seri / corpul tău e alb şi rece
peste orizont ca şi pe pielea ta cresc personaje dansând;

te construiam din conversaţii
te recunoşteam din oftaturi;

în acest moment chiar simt un sărut de excursie
montană / să ne ascundem în grâu / să ne mângâiem.

îmbrăţişarea este numai pentru mine / doar eu
îţi ştiu trupul / doar eu îţi ştiu mirosul de încordare tânără;

….. ……. / ……………. ………………;

…………… / …………… / ……… ……….. şi mă rugaseră

20140610_1050041.
…………… / …………… / ……… ……….. şi mă rugaseră
prietenii mei de vânătoare să-mi scot masca / să merg
cu ei la cumpărături / se ne plimbăm prin centrul vechi
admirând faţadele / deseori priveam chipurile ieşite din zid;

după mine venea un nor dens de ceaţă / parcă era legat
ca un balon (când era mic / fiul meu dăduse drumul unui balon
de la etajul 9 / l-am urmărit în doi cu privirea un ceas încheiat).
în copilărie aveam luna agăţată cu fir de peşte
de bicicletă / râdeau vecinii îmbătrîniţi pe la porţi
„ce pescuieşti mă / de pe cer / stele?”;

mă prefăceam că nu îi aud / era mai uşor de suportat urcuşul
casa mea era undeva mai sus / pe pârtia imaginară
unde coboram cu săniile ca un stol de bufniţe căutând
roză – toarea de seară.

să ne amintim seara trecută / să
o dezlipim şi să ne-o agăţăm pe piept
apoi să o strângem într-o îmbrăţişare
indiferentă / nedefinită;

contează doar s-o retrăim
împreună / în fiecare sfârşit cotidian
până când ne amintim unul de
celălalt;

nu întreba!

chiar eu îmi amintesc
de tine / chiar eu
chiar eu te îmbrăcam
dimineaţa
într-un personaj alegoric;

……….. / …………. ……….
…………….. / ………….
îţi alegeam rochia / pantofii
colierul ………… / ……….
…………………. ……………. ;

toate celelalte amintiri rămân
cu tine;

2.
te recunoşteam peste ani / ne beam cafeaua întâmplător
pe aceeaşi terasă / evocam umbre letargice
din povestea pe care o scrisesem împreună la două mâini;

nimic nu era scris fără să fim noi acolo / prezenţi
şi cu cafeaua în mână;

urmează o simplă descriere:
pe hans l-am îmbrăcat în verde
i-am voptit faţa în galben;

acum arată bine;

îl pregătim pentru o vizită
pentru o vizită în sparta
îl învăţăm să stea drept / în flanc;

umbrele noastre devin obsesii
le-am fotografiat / le-am filmat
şi ……….. …………………. / …………
…………….. / …………;

acum / la orice întrebare
e bine să răspunzi dublu:
„cine întreabă?
cine întreabă?”;

……………….. ……………… / ……………… ……………….
un avocat s-a sinucis la metrou / şi acesta este un final
în faţa tunelului („oranj”).