soarele a răsărit / în sfârşit / deasupra oraşului

1.
soarele a răsărit / în sfârşit / deasupra oraşului
acum se aude clar cântecul singuratecului / aerul este curat
cuvintele sunt parca despletite / îţi poţi imagina
o amintire din care lipseşti şi în care voiai sa fii;

el cânta singur / pentru sine
dansa un dans în cerc / cu parteneri imaginari
deseori tinea genunchiul sus;

deseori schimba sensul mişcării;

acelaşi cântec se auzea în ecou
cântat de un cor de bărbaţi / eu
însumi eram uimit de fiorul
care străbătea străzile;

acelaşi cântec se auzea şi dacă ţineai
ochii închişi;

pe deasupra / peste case / peste vise
(era suficient să rosteşti primul cuvânt
şi celelalte veneu de la sine / era suficient
să închizi o singură geana / şi somnul
poza ca o statuie de bronz în piaţa universităţii)
pe deasupra / peste case / peste vise
plutea un suflet compus / transparent / într-adevăr
foarte transparent.

…………… / ……………. / ……………….. ……
(……. ……… ………………….. ……………………..
…. …………….. …………….. / ……… ……….
……………… ……………. / …………… ……
………………. ……………… ………… …………..)
…………. ….. / …………… / …………. …..
……………. ……………. / ………… / ………….
…………. ………..;

just for the day.

……… ……… ……… .

2.
când cădea cortina peste oraş / se auzeau numeroase îhî-uri
înfundate / ca nişte suspine scăpate de vrăbiile care treceau
mult prea aproape de parbriz / le auzeai prin geamul întredeschis
şi tăceai ascultând încordat;

aştept momentul potrivit / îi întind
o petală ca să îi văd faţa / apoi da
îi ofer o floare / o miros mai întâi;

îi plăcea să îi arăt că nu era
otrăvită;

(uneori strecuram câteva expresii
de aşteptare / „iubire abruptă”
„iubire nebună” / „iubire veşnică”;

înregistrasem o piesă / mai întâi vocea mea
care îmi păre străină / depărtată
codusă spre partea de sus a studioului
apoi chitarele / tobele / pianul
………. ………….. ………….. / ………………..
…………….. / ………………
cineva uita mereu versurile şi aici ne opream
repetam fără să terminăm
aşteptam versurile);

 

apo venea prietenul meu / rânjea o clipită / şi spunea cu ochii
închişi / trădând satisfacţie: „peste toate acestea / se lasă / neantul”;

peste oraşul meu se lăsa praful / se lăsase praful
sub stratul protector amintirile copilăriei aşteptau
să fie declarate deformat / eronat / foarte aproape de realitatea amintită –

(cât este de nepotrivită
o fotografie
mai mare cu doi milimetri
decât rama) ;

mi-l aminteam cu soarele căzut încă după munţi
chiar dacă era / pentru o zi.

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s