Lună: Aprilie 2014

interesant era că văzusem că toţi prietenii mei apropiaţi

interesant era că văzusem că toţi prietenii mei apropiaţi
cei cu care mă uitam la lună şi făceam măsurători diferenţiate
de furnici luminate nocturn / dar toţi / aveau colecţii
de fotografii începând din anii ’60 / înainte de naştere;

parcă ne pregăteam pentru o expoziţie comună la peste
treizeci de ani / eu eram puţin mai tânăr / doar îi priveam
fotografiile mele erau aranjate deja şi înrămate în passe-partout-uri;

acesta este un loc al nostru / pe acest perete voi ţine o reuniune
voi avea o cuvântare despre trecutul foarte îndepărtat al omului
voi data cu c14 retinele care par antice;

pe o lacustră acoperită cu paie voi fotografia un balcon
de unde poeţii vor recita versurile potrivite;

poate chiar voi pune o fotografie cu o aniversre / un centenar
de lustruit cuvinte de piatră / cu ferestre la sud.

oriunde vei sta / voi aştepta
o secundă prielnică / voi descoperi
un perete de tablouri / voi proiecta
filmul copilăriei tale;

voi sta şi eu pe un scaun / voi îngâna
ceva la chitară / ceva despre
îmbrăţişări / ori săruturi / ori fluturări.

88% voi fi pregătit să te privesc
să-ţi văd pielea albă / tatuată
cu numele meu pe ea / dedesubt
îţi voi tatua eu însumi un vers / poate două
„mai întomnat şi singur / mă simt
decât ioan”;

pe la amiază / va fi soare
ne vom plimba de mână pe creasta
pitrei craiului / ajungem repede;

acolo aerul este despachetat / poţi privi
stelele în amiaza mare.

până mâine voi deschide o linie de asamblat gânduri / am
şi de la tine o serie neagră de pe la 20 de ani / voi găsi visele
cerute expres / voi povesti întâmplări de tinereţe în numele tău
le voi pune pe un cd într-o editie „restitutio”.

pe stradă / în lăuntrul zidului e linişte / revolta a căpătat

 

pe stradă / în lăuntrul zidului e linişte / revolta a căpătat
un sens invers / eram tânăr şi treceam parcă involuntar
pe lângă zidurile părăsite / treceam şi aşezam bucăţile de
piatră dislocată / erau multe / am văzut că nu le puteam
pune mereu la locul lor / aşa că am început să le scriu
pe spate cu cifre săpate adânc;

mai târziu le spălam / mama mă striga / mă îndemna
să mănânc / ca să nu uit mi-a montat un ceas mare
pe casa cea mai arătoasă / pe limbile lui îmi uscam deseori
hainele;

o ascultam / – când mă uitam la ea nu puteam decât
să lustruiesc / să sterg părţile de praf / să mut lichenii
la umbră / mă mai duceam la o terasă
era înaltă şi se vedea oraşul de sus;

le vorbream prietenilor / gesticulam
mâncam raci fierţi
împreună / scobeam în carapace
ca într-o orbită;

despre stele doar adăugam
comentarii / desenam
romburi pe masă / la colţul de dedesubt
trăgeam o linie de sus în jos / în afară

pe seară / îmi sunam prietenii
le trimiteam fotografii
din natură / discutam mai ales detalii
despre nori / frunze / iarbă

am experimentat cam cât e de greu
să refaci un cuvânt / vers.

era mult mai greu să ştergi hainele de atingeri involuntare
cel mai simplu era să le clătesc / praful alb se aşeza
de la sine pe jos / fotografiam urmele tălpilor / memoram
toate momentele zilei / făceam un album pe care
îl lăsam în podul casei.

în imediata apropiere am găsit / în sfârşit / vitrina în care

în imediata apropiere am găsit / în sfârşit / vitrina în care
(parcă) fusese uitat un corset de expoziţie / abia încăpea
în faţa sticlei / luminat de lumina rece / violetă;

                 orice călătorie începe
                 spre apus / întorci privirea spre iubită
                 îi faci semn că o vezi mai târziu / ea
                 înţelege foarte bine că o călătorie
                 durează mai multe zile;

                 iese pe stradă / priveşte semnele
                 de pe cer / ce nu înţelege
                 desenează
                 şi se gândeşte apoi toată noaptea;

                 îşi cumpără un buchet de flori de câmp / îl
                 pune în vază şi aşteaptă liniştită
                 să se veştejească;

danteluri uşor mate în partea de deasupra / semitransparente cât
să se vadă un oraş aidoma celui în care te-ai născut;

strada rămâne şi ea la fel de pustie / pe sub becuri
nişte tunele prin care mergi în raiul oraşului;

(e mai uşor să-ţi imaginezi un rai al tău / în care să intri şi să ieşi
după cum se plimbă prietenii tăi prin parcuri / poate şi părinţii lor
poate şi bunicii lor);

pe seară udam grădina cu flori / doar pe răcoare se udă
e timp suficient să-mi imaginez până la noapte
o femeie tânără în traversare;

                 pe bancă / două femei tinere
                 una fericită / cealaltă nefericită
                 un scenariu perfect pentru o piesă
                 jucată într-o mansardă;

                 ………………. / ………………. ………….. ……
                 apoi se lasă liniştea / fac şi eu linişte
                 …………….. / ……………. / ……………..
                 ……….. ………….. / …………….
                 …………… ……………… ……………. …………..;

                 ascult cum se prezintă o carte la televizor
                 văd imagini de departe şi fotografii de aproape –

                 mă simt strâns de cureaua cumpărată de pe plajă
                 pentru fiul meu / (el m-a rugat s-o port azi
                 asta aduce după sine prosperitate) / lui
                 îi apare controlat un zâmbet satisfăcut pe faţă;

                 e vremea să ne aşezăm şi să bem ceva rece;

                 …………………. …………………. ………………. / ………
                 spre seară ne povestim impresiile / cele mai frumoase
                 sunt consemnate / nu făceam altceva decât să scriem
                 un jurnal al fericirii.

fusesem în…………. – ………… / la aachen / cu doi copilandri
ne plăcea să numărăm monedele mici din palmă / acolo
doar acolo am văzut o cafenea numită „Ihre himmlischen Garten”
chiar şi înăuntru scria / pentru turişti „Your heavenly garden”;

în fiecare zi se împlinea o profeţie / în fiecare zi o privire
devenea un cuvânt / de multe ori asta era totul;

şi nimeni / nicăieri / nu căuta un răspuns.